Singura constanta a naturii este schimbarea, iar schimbarea este o consecinta directa a interactiei.
Materia are proprietatea de a absoarbi si a reemite fotoni, iar spectrul de fluorescenta rezultat din acest proces poate fi masurat in experimente si este un bun indicator al corectitudinii modelarilor folosite in teorie. Odata cu aparitia laserilor de mare putere, spectrul de fluorescenta cere calcul relativist. Putem adresa intrebari fundamentale cum ar fi: exista contributii p-adice la cele reale? Cum influenteaza teoria haosului masuratorile cuantice? Laserii de mare putere curbeaza spatiul? Traim intr-un univers discret sau continuu?
Mecanica cuantica ne furnizeaza informatii pretioase despre modul in care putem trata procesele multifotonice. De asemenea, datorita interactiei electroslabe intre constituentii nucleari, cuplarea nucleonilor la electronii atomici da nastere la efecte de violare a paritatii. Aceste procese fundamentale stau la baza obiectelor cosmice fierbinti, dar se regasesc si in plasma produsa artificial in laboratoare. Tokamak-ul este unul dintre dispozitivele bazate pe procesul de confinare a plasmei, destinat producerii de energie termonucleara.
Incepand cu teorema Noether am invatat ca legile de conservare sunt strans legate de simetrii iar acestea de grupurile Lie. Teoria de camp este teoria fundamentala care sta la baza intelegerii particulelor elementare prin intermediul simetriilor.
Ce este mai fundamental, spatiul continuu sau laticea? Cromodinamica cuantica este cladita pe trei cerinte directe ale naturii: confinament, discretizarea masei si ruperea chirala de simetrie. Daca primele doua cerinte pot fi descrise pe latice, ultima are nevoie de spatiu-timp continuu. Este timpul pe time-scale cel mai fundamental?
Ce este vidul? Ce a existat inainte de vid? Teoria de camp ne invata ca reprezinta o fluctuatie continua a perechilor particula-antiparticula, a caror contribuite infinita in energie o extragem intotdeauna din calcule. Exista o descriere cantitativa a vidului? Fiind mediu de propagare a luminii nu exista conditii extreme incare acesta sa o influenteze? Modelul universului inflationist cere viteze superluminice imediat dupa producerea big bang-ului. Exploziile de supernova reprezinta laboratorul in care pot fi studiate legile ce descriu vitea luminii variabile.
Cuvinte cheie: mecanica cuantica relativista, relativitate speciala, relativitate generala, geometrie Riemanniana, cosmologie, astrofizica, optica cuantica, interactii laser, teorie de camp, simetrii, grupuri Lie, calcul fractionar, time-scale, teorie p-adica
